Implant conic IESS Multysystem: de ce forma contează pentru stabilitate

Implantul IESS Group Multysystem este un implant conic. Forma, mai îngustă spre vârf ca rădăcina unui dinte natural, are un rost mecanic: de ea depinde în bună parte prinderea fermă din prima zi, lucru confirmat și de studiile biomecanice recente. „Conic” descrie și conexiunea dintre implant și bont, cu un avantaj pentru sănătatea pe termen lung.

Ce înseamnă un implant conic

Un implant poate fi cilindric, adică drept pe toată lungimea, sau conic, adică mai lat la colet și îngustat treptat spre vârf. Forma conică imită rădăcina dintelui natural. Pe măsură ce implantul este înșurubat în os, corpul conic apasă lateral pe pereții osului și îl compactează, în loc să lase un spațiu în jur. Rezultatul este o prindere mecanică mai fermă chiar din momentul inserării, adică o stabilitate primară mai bună.

Ce arată studiile despre forma conică

Un studiu din 2025, publicat în Journal of the Mechanical Behavior of Biomedical Materials, a comparat prin simulare biomecanică (analiză cu elemente finite) implanturile conice și cele cilindrice, ținând cont și de forma lojei în care sunt montate.

Cea mai favorabilă combinație este un implant conic montat într-o lojă pregătită tot conic, pe forma implantului. În acest scenariu cuplul de inserare crește semnificativ, iar rigiditatea și forța de menținere a ansamblului rămân la fel de bune ca la varianta cilindrică obișnuită. Câștigi stabilitate fără să pierzi nimic.

Studiul a arătat și o nuanță utilă pentru noi, medicii: un implant conic montat într-o lojă dreaptă crește mult cuplul de inserare (cu aproximativ 80% față de varianta cilindrică), dar pierde din rigiditate și din forța de menținere. Frezarea trebuie deci să urmeze forma implantului, nu invers.

Fiind o simulare biomecanică, rezultatele descriu principiul, iar fiecare caz clinic rămâne particular. Dar direcția este limpede și se potrivește cu ceea ce vedem în cabinet.

Sursă: Shanazari A., Akhlaghi P., Rouhi G., The impact of conical design of dental implant and osteotomy shape on the insertion process and primary stability, J. Mech. Behav. Biomed. Mater., 2025. Citește studiul

De ce ne pasă de stabilitatea primară

Stabilitatea primară este prinderea pur mecanică a implantului în os, din prima zi, înainte ca osul să crească în jurul lui. De ea depinde dacă putem face o încărcare imediată, adică să fixăm o lucrare provizorie fixă în 24-72 de ore. Despre cum se traduce asta în valori de cuplu și în „dinți într-o zi” am scris pe larg în articolul despre implanturile premium IESS și stabilitatea la peste 100 Ncm.

Cum folosim forma conică în practică

La cabinet folosim implanturile conice IESS Multysystem mai ales acolo unde prinderea fermă contează cel mai mult: în osul mai moale, în situsurile rămase după o extracție sau atunci când ne dorim o încărcare imediată. Adaptăm frezarea la forma implantului și frezăm cât mai puțin posibil, ca să conservăm și să compactăm osul, nu să-l îndepărtăm. Forma conică ne ajută exact în această direcție.

Conexiunea Morse: un microgap aproape inexistent

Cuvântul „conic” descrie și felul în care implantul se îmbină cu bontul protetic. Implanturile IESS Multysystem folosesc o conexiune Morse, con pe con: bontul intră presat în corpul implantului și se fixează printr-o „sudură la rece”, o îmbinare prin fricțiune care apropie cele două piese până foarte aproape de un contact perfect.

Avantajul se vede la nivelul spațiului dintre componente, numit microgap. Conform datelor citate de producători, conexiunea Morse lasă un spațiu mai mic de 1 micron, în timp ce cea mai mică bacterie are în jur de 1,5 microni. Bacteriile nu mai au pe unde să treacă prin interfață. La conexiunile clasice cu șurub intern rămâne mereu un mic spațiu între implant și bont, pe unde se pot infiltra și acumula bacterii, cu risc de inflamație în jurul implantului.

Un sigiliu mai bun la acest nivel înseamnă mai puține probleme pe termen lung: țesut sănătos în jurul lucrării și un risc mai mic de complicații.

Șurub care nu se desface, os care rezistă

Cea mai frecventă cauză de eșec la o coroană pe implant este desfacerea șurubului protetic. Conform datelor publicate, asta se întâmplă la 12-20% dintre coroanele unidentare cu conexiune clasică. Conexiunea Morse schimbă datele: conul absoarbe vibrațiile și stresul funcțional din timpul masticației, iar riscul de desfacere scade la aproximativ 0,37%, conform datelor citate.

Diferența ține de unde vine etanșeitatea. La conexiunile clasice (hex extern sau intern, cu șurub), ea depinde de precizia pieselor și de cuplul de strângere al șurubului, care se poate relaxa în timp. La Morse taper, etanșeitatea vine din fuziunea fizică a metalelor sub frecare, o sudură la rece care rămâne stabilă indiferent de micro-mișcările funcționale de mai târziu.

Beneficiul se vede și la nivelul osului. O revizuire a implanturilor cu con Morse arată un risc mai mic de microgap și mai puțin biofilm acumulat, cu o incidență mai mică a periimplantitei. Pierderea osoasă marginală din jurul implantului este constant mai mică decât la alte tipuri de conexiune.

Implanturile IESS Multysystem folosesc titan american de grad 4 pentru corpul implantului și bonturi de grad 5, o combinație care le oferă o conexiune Morse precisă și durabilă.

Ce reținem despre forma conică

Împreună cu o pregătire a osului pe măsură, forma conică a implantului IESS Multysystem crește stabilitatea primară și face posibili, în cazurile potrivite, dinți într-o zi. Conexiunea Morse, cu sudura ei la rece, ține lucrarea stabilă și osul sănătos pe termen lung.

Forma implantului o alegem după ce vedem osul, nu înainte. Programează o consultație și îți arăt pe tomografia ta cât spațiu de lucru avem.